Defectarea utilajelor de constructie poate avea un impact negativ asupra intregului program.
Defectarea utilajelor de constructie poate fi stresanta atat pentru operator, cat si pentru supervizor si intreaga echipa de constructie. Defectarea unui singur utilaj va afecta intregul proiect deoarece exista o relatie de interdependenta la nivelul echipamentelor de constructie. Lipsa de functionare a unui singur utilaj duce la oprirea intregului santier care va ramane in acest stadiu pana la repararea sau inlocuirea lui. Orice perioada de pauza din cadrul unui proiect va continua sa absoarba resurse financiare. In tot acest timp trebuie stabilita cauza defectiunii si punerea la punct a unei proceduri de reparare pentru utilajul in cauza.
Putem da ca exemplu un excavator de pe un santier de mici dimensiuni. Intretinerea deficitara a sistemelor poate rezulta in oprirea sa brusca. In acest caz, celelalte masinarii si implicit ceilalti muncitori se vor opri din activitatile lor. In tot acest timp, o echipa de mecanici va incepe procesul de reparare a utilajului. Doar pentru ca excavatorul este defect nu inseamna ca ceilalti muncitori nu trebuie platiti in continuare, chiar daca intregul proiect este pus pe „pauza”. In acest scenariu aparent deloc complicat, sunt generate costuri suplimentare de mii sau chiar zeci de mii de lei.
Depanarea unui utilaj este primul pas in procesul de reparare a unei masinarii grele. Uneori este pasul cu cel mai mult timp alocat daca muncitorii implicati nu sunt familiarizati cu acel tip de utilaj. In acest caz, gasirea unei solutii eficiente pentru readucerea la functionare a echipamentului de constructie va parea imposibila.
Defectarea utilajelor de constructie poate interveni in cadrul oricarei companii sau oricarui santier de constructii, dar sansele pot fi reduse si efectele minimizate daca compania are in plan un program eficient de preventie si un sistem de depanare.
Ghidul depanarii in cazul defectarii echipamentelor de constructie
Depanarea este metoda prin care se gaseste cauza unei probleme si se efectueaza rezolvarea acesteia. Scopul final al depanarii este repunerea cat mai rapida in functiune a utilajului. Timpul este esential pentru ca intreaga operatiune depinde de capabilitatea depanatorului de a gasi o rezolvare eficienta si economica. In general, depanatorii din cadrul santierelor de constructie sunt mecanici. Pasii in depanarea unui utilaj pot varia de la caz la caz. Cu toate astea, exista instructiuni generale care pot fi urmate. Unele defectiuni sunt rezolvate rapid si eficient, dar exista si situatii mai complicate, consumatoare de timp si efort.
Depanarea unui utilaj nu trebuie sa fie un proces lung si anevoios daca este urmat indeaproape un ghid logic.
Verificarea existentei unei probleme
Orice proces de depanare incepe cu recunoasterea simptomelor. Acest lucru implica operatorul, indicatorii utilajului, comenzile si documentatia tehnica a utilajului. Prima actiune ar trebui sa fie contactarea operatorului de utilaj. De obicei, operatorul este familiarizat cu utilajul in cauza si poate descrie circumastantele in care acesta s-a defectat. A doua actiune a depanatorului ar trebui sa fie observarea utilajului pentru obtinerea unei impresii directe in legatura cu ce nu este in regula. Bineinteles, depanatorul va studia toate simptomele anormale, le va evalua si va examina fie jurnalul echipamentului, fie alt tip de documentatie. Izolarea cauzei defectarii utilajului se va face doar in urma colaborarii cu operatorul.
Restrangerea posibilelor cauze care stau la baza defectarii unui utilaj
Urmatorul pas in procesul de depanare se bazeaza foarte mult pe experienta, intuitia si abilitatile tehnice ale depanatorului. Acesta este responsabil in restrangerea posibilelor cauze care au dus la defectarea utilajului. Pentru a se ajunge la cauza principala, depanatorul va testa utilajul. Daca nici asa nu se gaseste un raspuns satisfacator, demontarea utilajului poate fi necesara.
Gradul de specializare a depanatorului este extrem de important atunci cand se efectueaza restrangerea posibilelor cauze de defectiune. In acest proces intervine logica, rationamentul si capacitatea de evaluare. Aproape toate utilajele de constructii au manuale de utilizare si jurnale de activitate. Multe dintre ele au si instructiuni de depanare. Toate astea sunt o sursa principala de informatii care pot ajuta depanatorul.
Corectarea cauzei problemei
Acesta este pasul in care se remediaza problema prin efectuarea reparatiei sau activitatii care elimina defectiunea. Totodata poate fi implicata si inlocuirea temporara a utilajului cu alt echipament de rezerva. Programul general de pregatire in cazul unor defectiuni ale echipamentului de constructie ar trebui sa implice masurile mentionare anterior.
Pe parcursul procesului de rezolvare a problemei depanatorul testeaza, analizeaza si retesteaza utilajul. Este vitala eliminarea problemei si nu doar simpla inlocuire a componentei care este afectata. Viitoarele complicatii si defectiuni sunt inevitabile in cazul in care problema este tratata superficial sau „de moment”.
Verificarea daca problema este corectata
O testare de siguranta este intotdeauna necesara pentru a verifica functionarea utilajului inainte ca acesta sa fie readus in activitatea santierului. In general, se efectueaza o a doua verificare pentru componentele afectate care au alertat operatorul in prima faza. Scopul acestui proces este pentru a dovedi ca problema nu mai exista. Intotdeauna, cand se poate alege intre metoda rapida sau cea mai lunga si amanuntita, este de preferat sa se aleaga cea din urma. Aceasta alegere va asigura corectarea problemei si nu mascarea ei. In cazul in care doriti sa va asigurati ca problema nu reapare, o verificare ulterioara este indispensabila.
Prevenirea viitoarelor probleme
Ultimul pas din procesul de depanare este verificarea ulterioara a utilajului. Este o masura de precautie eficienta in prevenirea unor viitoare probleme. Cu toate ca sistemul de testare, retestare si masurile preventive nu par la fel de importante ca izolarea problemei, remedierea acesteia si punerea in functiune a utilajului, timpul petrecut este necesar pentru o performanta productiva pe termen lung a utilajului.